psihopatii

o definitie a patologicului

                                              Inteligenta emotionala 

Patologic =------------------------------------------------------------------------     

                                                   Inteligenta logica

tablouri

gandirea normala si patologica

P A R A N O I A

• delir cronic sistematizat nehalucinator din senin sau psihogen sau secundar postpsihotic,posttraumatic,posttoxic,organic;
• extrema superioara a psihicului
• pastrarea logicii, ordinei in gindire, cu forta si claritate
• fara delir ci cu orgoliu, dispretuirea celorlalti, suspiciune generalizata, rigiditatea, nemila,coolness, dominarea, dictatura, razbunarea, nu uita si nu iarta, represalii distructive, anularea, blestem, prejudecata, idoli, ura, fanatism, segregatie, discriminare, incalcare, este nivelul psihopatic. Poate fi psihopatie pura sau asociata cu isteria, narcisismul, antisocialitatea, sefia
• Variante; o latura mai dezvoltata: afectiva (pasionala,instinctuala,interpretativa,actionala(Kampf), inteligenta, vointa, 
• corpul, cariera, aptitudinile, destinul, importanta, valoarea, ura, invidia, malignitatea, cruzimea, crima in serie, onoarea, respectul, virfurile ierarhiei, dogmatismul, sistemele, eliminarea concurentei, cod de disciplina, ordin, hiperorganizare, forta oculta, mafiotica, intoleranta, martirajul
• Religiosul maxim, politicianul carismatic, banditul, artistul excentric, sportivul rege, miliardarul, sotul inselat, soacra domnitoare, mostenitorul,
• Paranoia slabilor, sensibilor, singurateci, nemaritati, burlaci, cucernice, surzi, handicapati, provinciali, misteriosi, ascunsi, domnisoare batrine, fosti la pensie, saraci, jurnalisti, functii umile, minoritari, bolnavi cronici, handicapati,someri, falimentari, condamnati pe nedrept,etc.

S E N S U L M U Z I C I I

Muzica e un simbolism afectiv,care place, satisface, atrage. Daca luam ca impartire a ei in muzica clasica si usoara, constatam doua structuri psihologice: clasica pleaca dela o framintare negativa ca sa ajunga in final la o echilibrare, o normalizare, o linistire, pe cind cea usoara procedeaza invers; pleca dela normalitate si duce la o exaltare emotional-corporala, vecina cu nebunia. De asemenea, clasica respecta o partitura rationala, pe cand usoara incita la o dezlantuire instinctuala improvizata, miscind emotiile publicului. Una linisteste, alta tulbura. De aceea meloterapia nu e discoteca! Meloterapia se opune astfel barbariei inculte si tendintelor pop,care se apropie de regresiunea bolii mentale.

J.S. Bach - Passacaglia and Fugue in C minor BWV 582

AUTOGENE TRAINING

I.

1. Bratul drept este greu.

2. Bratul drept este cald.

3. În abdomen nu simt nimic.

4. Respiratia este adânca si libera.

5. Inima bate tare si regulat.

6. Fruntea este rece.

II.

1. În fiinta este sufletul.

2. În suflet este vointa.

3. Vointa este cel mai important lucru.

4. Vointa controleaza lumea exterioara.

5. Vointa controleaza lumea interioara.

6. Vointa nu depinde de lumea interioara sau exterioara.

III.

1. În fiintând este fiinta.

2. Fiinta este ascunsa.

3. Fiinta ascunsa este iubire.

4. În centrul fiintei mele se afla egoul meu.

5. Egoul meu este managerul realitatii vietii mele.

6. Managerul este fiinta.

IV.

1. Fiinta mea pluteste în fiinta colectiva.

2. Fiinta colectiva este Dumnezeu.

3. Dumnezeu este în noi.

4. Dumnezeu este gratie.

5. Gratia este vointa divina.

6. Vointa divina este în armonie cu vointa mea.

V.

1. Vointa e orientata de inteligenta.

2. Inteligenta vrea binele si evita raul.

3. Inteligenta superioara e morala.

4. Vointa slaba e depresie, anxietate, astenie.

5. Vointa exprima sexul.

6. Inteligenta exprima spiritul.

VI.

1. Vointa e credinta.

2. Credinta e unitatea interioara.

3. Credinta e rezistenta la stres.

4. Stresul disociaza.

5. Vointa unifica, diminua disocierea.

6. Atentia la principii este spiritul.

VII.

1. Muzica e un imperativ de unificare.

2. Muzica înlocuieste zgomotul interior.

3. Muzica stimuleaza temperamentul.

4. Muzica civilizeaza caracterul.

5. Muzica solidarizeaza.

6. Muzica fericeste.

VIII.

1. Important este sa fii calm.

2. Calm înseamna sa-ti tii capul când altii si l-au pierdut.

3. Sa te bazezi pe spirit.

4. Spirit este Dumnezeu.

5. Dumnezeu este spiritul maxim.

6. Roaga-te si te ajuta.IX

1.Ego controleaza sinele.

2.Sinele are instincte si valori.

3.Instinctul de viata domina pe cel de moarte.

4.Valorile maxime sunt treimea si gratia.

5.Corpul-sexul-actiunea.

6.Spirit - Inteligenta -Vointa.

X

1.Echilibrul sincron – diacron.

2.Armonie – contrapunct.

3.Prezent – trecut – viitor.

4.Dinamica la statica actuala si topica diacronica.

5.Inconstientul – fizica fundamentala.

6.Sinele e corpul psihic – automat.

XI

1.Diacronie.

2.Deprindere.

3.Obisnuinta.

4.A doua natura.

5.Sine automat.

6.Setting-ul conceptiei.

XII

1.Luminarea.

2.Identitatea.

3.Sindroame subunitare, supraunitare.

4.De la confuzie la sistem.

5.Copilarie – adolescenta – involutie.

6.Maturitate.

XIII

1.Libertate – lege.

2.Dragoste – coerenta.

3.Coerenta – ego.

4.Ego – constiinta de sine.

5.Constiinta de sine – constiinta realitatii.

6.Constiinta – corp psihic.

XIV

1.Nu exista act sexual (Lacan).

2.Exista doar indragostire.

3.Indragostirea e o nebunie adesea trecatoare.

4.Corpul psihic ritualizeaza – compulsie la repetitie.

5.Psihotearpia e transfer pozitiv.

6.Esecul e rezistenta.

XV

1.Maturitatea si amintirea copilariei.

2.Maturitatea pastreaza in al doilea plan adolescenta.

3.Involutia reusita e ca o regresiune la adolescenta.

4.Regresiunea la copilarie da dependenta.

5.Identificarea e proiectare in alti eroi prezenti sau trecuti.

6.Viata aduce exagerare ideala, simulare contra disocierii materialiste.

XVI

1.Fericirea vine dinauntru.

2.Inauntru este Dumnezeu.

3.Frumosul se inventeaza.

4.Caracterul se face prin suferinta.

5.Constiinta unifica.

6.Personalitatea e o mantra.